Cimitirul „Eternitatea” a fost înființat în anul 1868, la inițiativa lui Scarlat Pastia, filantrop și primar al Iașului, și a fost amenajat la periferia orașului, pe terenul numit „Via lui Enachi Dragoş, pe cel mai înalt podişu al Tătăraşului”, teren aflat în proprietatea lui Pastia. […]
Iași, capitală de război
Înfrângerile succesive ale armatei române din toamna anului 1916 și înaintarea armatelor Puterilor Centrale spre București au pus problema retragerii administrației centrale la Iași. Orașul Iași era al doilea centru urban al țării, cu o populație de circa 75 000 de locuitori. El prezenta avantajul de a fi plasat geografic mai departe de zona de conflict militar, în apropierea graniței cu Rusia, aliată atunci, și pe un eventual traseu de retragere a autorităților române în afara frontierelor, dacă presiunea frontului devenea prea mare. […]
Administrarea orașului și viața cotidiană
Totul a fost militarizat în oraşul care, treptat, începând cu ianuarie 1917, a trebuit să se adapteze din mers la rigorile unei capitale, dar şi să se supună noii administraţii. Primele efecte s-au făcut rapid resimţite. În acelaşi timp, în contextul mutării aparatului administrativ central la Iaşi, valenţele vechii capitale a Moldovei sunt redescoperite. În mod simbolic, în unele adrese oficiale, instituţiile care rezidau în oraş cereau sprijin de la „Primăria Capitalei Iaşi”. O recunoaştere din partea contemporanilor a sacrificiului şi devotamentului pe care oraşul le-a pus în cadrul efortului de război. […]
Misiuni diplomatice și militare la Iași
În vara anului 1916, înainte de intrarea României în Primul Război Mondial, corpul diplomatic acreditat la București era format din reprezentanți ai Franței, Spaniei, Olandei, Italiei, Belgiei, Marii Britanii, Rusiei, Greciei, Serbiei, SUA, Austro-Ungariei, Germaniei, Bulgariei și Imperiului Otoman. După evenimentele din vara și toamna aceluiași an și ruperea relațiilor diplomatice cu statele aflate de cealaltă „parte a baricadei”, nu doar autoritățile civile și administrative ale României s-au retras la Iași, ci și membrii corpului diplomatic. […]
Frontul din spatele frontului
Odată cu intrarea României în război și mai ales după retragerea în Moldova, spitalele din Iaşi au devenit insuficiente și neîncăpătoare, autoritățile militare rechiziționându-le pentru efortul de război. Numite generic spitale de răniţi, spitalele militare şi cele militarizate au împânzit aproape tot oraşul, ocupând clădirile şi dependinţele clădirilor publice, spitaliceşti, ecleziastice, şcolare şi administrative. Un singur spital, „Paşcanu” din Tătăraşi (ctitorie a lui Dimitrie Cantacuzino Păşcanu, la mijlocul sec. al XIX-lea), a rămas nemilitarizat. […]
Iașul și Marea Unire
Capitală politică în vremuri de război, Iașul a avut un rol important în procesul de unire desfășurat în anul 1918. De la Iași, autoritățile românești au coordonat procesul unionist și au asigurat reușita mișcărilor naționale din provinciile nou alipite. Contemporanii nu au putut să nu remarce că veche reședință a domnilor Moldovei se transformase astfel în „leagănul Unirii”. […]
Urmările războiului asupra Iașului
La plecarea autorităților și populației din Iași, situația fostei capitale nu era tocmai bună. Distrugerile provocate de supraaglomerare, de utilizare la capacitate maximă a instalațiilor, clădirilor, drumurilor și de transformare, de multe ori radicală, a destinației unor localuri subordonate municipalității se adăugaseră unor probleme mai vechi de dezvoltare ale urbei. […]
-
Eroii Primului Război Mondial
-
Iași, capitală de război
-
Administrarea orașului și viața cotidiană
-
Misiuni diplomatice și militare la Iași
-
Frontul din spatele frontului
-
Iașul și Marea Unire
-
Urmările războiului asupra Iașului
PROIECTUL TRASEUL MEMORIEI
Proiectul „Traseul Memoriei” a avut ca obiectiv realizarea unui traseu turistic-istoric destinat valorificării clădirilor-monument în care au funcționat instituțiile Statului Român și principalele misiuni diplomatice în perioada 1916–1918, interval în care municipiul Iași a îndeplinit rolul de Capitală de Război a României.
Principalele activități desfășurate în cadrul proiectului au fost următoarele:
Identificarea clădirilor cu relevanță istorică;
Instalarea a 17 plăci comemorative pe edificiile selectate (dintre care 3 bilingve), în perioada 2016–2018;
Amplasarea a 11 panouri informative conținând harta proiectului – 10 în spațiul urban și unul în cadrul Tramvaiului Centenar;
Organizarea de tururi ghidate și facilitarea vizitării gratuite a clădirilor incluse în Traseul Memoriei;
Dezvoltarea unei aplicații mobile dedicate, care include fotografii de arhivă și informații privind 35 de clădiri ce au reprezentat repere istorice în perioada 1916–1918. Acestea sunt prezentate atât în funcțiunea lor istorică, cât și în cea contemporană. Parcurgând digital traseul celor 35 de obiective, utilizatorii pot reconstitui simbolic parcursul istoric al eroilor Primului Război Mondial și al Marii Uniri, precum și fragmente din istoria municipiului Iași. Aplicația, adresată în special tinerilor, este disponibilă gratuit pe platformele Android și iOS;
Realizarea unei pagini web dedicate: www.iasicapitaladerazboi.ro
Resurse utilizate:
Proiectul a beneficiat de finanțare guvernamentală (aproximativ 60.000 euro) și de aportul unei echipe multidisciplinare, incluzând cercetători în istorie, specialiști în digitalizare și experți în domeniul turistic.
Rezultate și dovezi ale succesului:
Recunoașterea proiectului la nivel național;
Reacții favorabile exprimate în mass-media locală și națională;
Peste 30.000 de beneficiari direcți și indirecți (utilizatori ai website-ului, ai aplicației, ai materialului filmic, participanți la tururile ghidate, precum și utilizatori ai hărților digitale și fizice diseminate în oraș).
In cadrul proiectului Charme, (Digital Cultural Heritage Activity across Multiple European Regions) a fost prezentat ca exemplu de buna practică proiectul Traseul Memoriei, pentru promovarea și digitalizarea patrimoniului cultural din perioada Primului Război Mondial.
Clădiri istorice
Statuia Regelui Ferdinand și clădirea Primăriei Iași
Site realizat în cadrul proiectului Traseul Memoriei de Primăria Municipiului Iași
Primăria Municipiului Iași
Curierul de Iași
Proiect finanțat de Guvernul României











